Cum putem ajuta copilul atunci când este furios

Ce este furia?

Furia este una dintre emoțiile fundamentale specifice oamenilor. Ea este normală și, întotdeauna, este sănătoasă deoarece ne semnalizează că situația în care ne aflăm nu este în regulă dintr-un anumit punct de vedere. Furia poate deveni distructivă atunci când se află în spatele comportamentelor agresive îndreptate către ceilalți. În cazul copiilor, furia exprimată prin intermediul comportamentelor agresive poate sugera existența anumitor dificultăți în cadrul familiei, precum și existența unui mediu social toxic (la școală sau în cadrul grupului de prieteni). În mod similar altor emoții, furia este însoțită de modificări fiziologice, de exemplu cresc bătăile inimii și presiunea sanguină. Furia poate avea atât cauze interne cât și externe. Spre exemplu, un copil poate deveni furios pentru că observă că notele sale de la școală nu sunt suficient de bune (cauză internă) sau poate deveni furios pentru că a fost împins de un frate sau o colegă (cauză externă).

Principala modalitate de exprimare a furiei este agresivitatea. Deoarece, pe termen lung, răspunsurile agresive pot duce la probleme sociale, la dificultăți relaționale cu membrii familiei, precul și la probleme cu legea, este important ca de la vârste fragede copiii să fie învățați metode eficiente și sănătoase cu ajutorul cărora să-și poată controla furia.

Cum arată furia la diferite vârste?

Copiii de vârstă școlară învață să identifice emoțiile de bază la ei înșiși și la ceilalți prin folosirea cuvintelor. Cu toate acestea deseori copiii manifestă comportamente agresive de tipul: aruncatul jucăriilor, împingerea, lovirea unui părinte sau a unui egal. Aceste comportamante pot sugera faptul că ei încă învață să folosească cuvintele pentru exprimarea emoțiilor – deficit de achiziție. În aceste situații sprijinul venit din partea adulților poate fi de un real folos, astfel încât copiii să-și poată pune în cuvinte stările emoționale interne. Dezvoltarea abilităților cognitive și lingvistice ce are loc începând cu vârsta de 4-5 ani, îi oferă copilului posibilitatea să privească lucrurile și din perspectiva celorlați, adică încep să empatizeze. Copilul începe să înțeleagă efectele pe care acțiunile și cuvintele lor le au asupra celorlalți. În cazurile în care copiii prezintă dificultăți verbale sau dificulatăți în controlul impulsurilor, aceștia se luptă în mod frecvent cu gestionarea sentimentelor de furie și pot recurge la acțiuni fizice de tipul țipatului sau al refuzului de a se supune regulilor de la școală sau de acasă.

Adolescenții experimentează alți factori de stres ce ar putea declanșa sentimente de furie și frustrare. Printre aceștia putem menționa nevoia de independență și de viață privată la care se adaugă creșterea cerințelor academice, sociale și de muncă. Unii adolescenți își pot exprima furia și frustrarea prin refuzul de a verbaliza gândurile și sentimentele, în timp ce alții manifestă comportamente fizice cum ar fi trântitul ușilor sau aruncatul obiectelor. O parte dintre aceștia pot prezenta dificultăți în a-și controla comportamentele agresive față de ceilalți. ”Cultura” existentă în cadrul grupului de egali poate juca un rol important în acceptarea agresivității verbale sau fizice ca un răspuns adecvat la sentimentele de furie.

Ce pot face ca părinte?

Modul în care părinții răspund la situațiile încărcate emoțional are un mare efect asupra felului în care copiii învață să facă față propriilor emoții. Copiii se află într-o continuă învățare și dobândire a autocontrolului și au nevoie de ghidare în ceea ce privește modalitățile prin care îți pot controla emoțiile și comportamentele. Copiii care învață abilități eficiente de autocontrol, precum managementul furiei, sunt într-o mai mare măsură capabili să facă față stresului. Aceste abilități ajută copilul începând din copilărie și până la vârsta adultă, având efecte pozitive directe asupra stării generale de bine precum și asupra rezultatelor academice. De asemenea, au efecte pozitive asupra încrederii în sine și asupra relațiilor cu ceilalți.

Părinții pot încuraja dezvoltarea abilităților eficiente prin care copiii îți pot controla furia după cum urmează:

• Ghidați copilul pentru dezvoltarea empatiei. Spre exemplu, întrebați copilul: „Cum crezi că s-a simțit Mihai atunci când ai țipat la el și i-ai luat jucăria?”
• Învățați copiii că toate emoțiile sunt acceptabile, dar nu și toate comportamentele. Spre exemplu: ”Este în regulă să te simți frustrat, dar nu este în regulă să lovești, să apuci, să smucești ca modalitate de exprimare a acestei emoții.”
• De fiecare dată când copilul trebuie să se confrunte cu sentimente de furie poate fi un moment prielnic în care poate fi învățat metodele prin care se poate controla. Dacă ați observat că a rămas calm în timpul unei situații cu un puternic caracter provocator, subliniați această observație și lăudați-l pentru acest fapt. Pe de altă parte, dacă ați observat că nu își poate gestiona atât de bine furia, acordați timp pentru a vă ajuta copilul să își rezolve problema. Puteți, spre exemplu să întrebați copilul ce va face data viitoare când se va confrunta cu o situație care îi provoacă furie. Îl puteți ajuta prin generarea de opțiuni de răspuns de tipul: discută cu un adult, o scurtă plimbare pe jos, și apoi încurajați-l să răspundă într-un mod social adecvat în situațiile viitoare.
• Ajută-ți copilul să îți dezvolte obiceiuri eficiente de gestionare a stresului ca efort de prevenire a acceselor de furie. Cere-i copilului să se gândească la activități pozitive cum ar fi exercițiile fizice, cititul, scrisul, ascultatul muzicii, activități care îi vor muta atenția de la ceea ce îl supără și îl vor îndemna să se angajeze în mod regulat în aceste activități. Și mai bine poți modela aceste activități chiar și pentru tine.
• Încurajeată-ți copilul să inspire profund atunci când este supărat înainte de a acționa. Trebuie avut în vedere faptul că tehnicile de respirație profundă trebuie practicate o perioadă îndelungată de timp pentru a fi eficiente. În cazul copiiilor, această abilitate poate fi practicată cu ușurință de către părinți atunci când îi pun la culcare pe cei mici.

Când ar trebui să caut ajutor profesionist?

A învăța să facem față sentimentelor de furie este o parte integrată a procesul de creștere. Unii copii dezvoltă cu ușurință abilități eficiente de gestionare a furiei, alții necesită mai multă îndrumare și practică directă. În cazul în care copilul dumneavoastră întâmpină dificultăți în deprinderea abilităților de control a furiei sau are episoade repetate în care nu își poate controla agresivitatea fizică, atunci, copilul poate avea nevoie de intervenția unui specialist din domeniul sănătății mintale. Izbucnirile frecvente de mânie pot împiedica abilitatea copilului de a participa la activitățile obișnuite din clasă și cresc considerabil riscul ca unul dintre colegi să fie lezat fizic sau emoțional. Specialistul/psihologul poate evalua cauzele ascunse ale comportamentului copilului și care sunt factorii declanșatori ai stărilor de furie și frustrare. Împreună cu părinții și educatorii pot alcătui un plan de intervenție care să se adreseze acestor factori externi copilului. Totodată, poate învăța copilul diferite metode și tehnici cu ajutorul cărora să-și poată controla eficient furia. Specialistul în domeniul sănătății mintale poate oferi îndrumare și sprijin pentru dumneavoastră, pentru copil și pentru profesori.