Copii singuri acasa

Protecție și educație pentru copii cu părinți plecați în străinătate

Helpline 0800 070 040

Oferit de DIGI. Apelabil gratuit pe teritoriul României,
din orice rețea de telefonie fixă şi mobilă.
Disponibil luni - vineri între orele 9.30 - 17.30

The Velux Foundations
Salvati copiii

Pentru specialiști

Legislație și servicii

Rolul școlii și al cadrelor didactice în protecția copiilor cu părinții placați la muncă în străinătate.

Rolul-scolii-si-al-cadrelor-didacticeSalvați Copiii România

În nenumărate dezbateri și documente privind sistemul de protecție a copilului, a fost subliniată necesitatea colaborării permanente între serviciile de asistență socială și unitățile de învățământ, atât la nivel instituțional, cât și la nivelul persoanelor aflate în legătură și comunicare directă cu copiii, beneficiarii eforturilor ambelor părți. În practică, acest lucru e deficitar. Însă noua procedură de monitorizare a modului de creştere şi îngrijire a copilului cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate şi serviciile de care aceştia pot beneficia (anexă la Hotărârea 691/ 2015 de aprobare a Procedurii…) prevede obligații pentru instituțiile școlare și cadre didactice care au menirea de a susține eforturile de identificare a copiilor rămași singuri acasă ale serviciilor publice de asistență sociale.

Astfel, școlile au obligaţia de a transmite lista nominală a copiilor aflaţi în situaţiile prevăzute de lege în cel mult 15 zile calendaristice de la solicitare. Lista va cuprinde numele şi prenumele copilului, numele şi prenumele părinţilor sau, după caz, ale părintelui şi adresa de domiciliu a acestuia. Copiii avuți în vedere sunt cei ce se află în următoarele situații:

a) copii cu ambii părinţi plecaţi în străinătate;
b) copii cu părintele unic susţinător plecat în străinătate;
c) copii cu un singur părinte plecat în străinătate;
d) copii reveniţi în ţară după o perioadă de şedere în străinătate alături de părinţi mai mare de un an.

De asemenea, dacă se constată scăderea randamentului şcolar al copilului, învăţătorul/dirigintele copilului are obligaţia de a solicita sprijinul consilierului şcolar şi de a anunţa în scris reprezentantul serviciului public de asistenţă socială. În prezent există un consilier școlar la 800 de copii. Copiii și cadrele didactice au cerut de-a lungul anilor mărirea numărului de consilieri școlari astfel încât să revină un număr de 300 de elevi la un consilier școlar. Importanța lor în mediul școlar este evidentă. Această problemă pare să găsească cu greu o soluție pentru școlile din mediul rural, dispersate în zone greu accesibile, cu un număr mic de elevi care nu va permite numirea unui consilier într-o școală din mediul rural. Una dintre rezolvări o constituie solicitarea sprijinului consilierilor şcolari din cadrul centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională sau, după caz, centrului Municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională.

Organizarea cu regularitate a activităților extrașcolare sau de petrecere a timpului liber (sport, manifestări culturale, concursuri, ateliere de muzică, dans, fotografie, educație digitală, excursii scurte dar cu impact asupra coeziunii grupurilor de copii) au marele avantaj de a oferi copiilor contexte diferite de manifestare ce pot conduce la ameliorarea stării lor emoționale și la dezvoltarea unor relații de încredere cu cadrele didactice. Încrederea în învățător sau diriginte face posibilă prevenirea abandonului școlar, îmbunătățirea rezultatelor școlare sau dezvăluirea problemelor și a situațiilor de abuz la care sunt supuși copiii.

Copiii beneficiază de o singură formă de reprezentare a lor în instituția școlară: Consiliul Elevilor. Gândit ca o formă de participare reală a copiilor la procesul decizional al școlii, CE poate fi implicat în organizarea activităților extracurriculare și la integrarea socială și școlară a copiilor din familiile de migranți. Copiii pot deveni primele persoane de sprijin emoțional sau educațional pentru alți copii.

Proiectul Codului de etică pentru învățământul preuniversitar postat pe site-ul Ministerului Educației conține prevederi ce pot fi reluate în viitoarele reglementări privind problematica copiilor ai căror părinți se află la muncă în străinătate. Art. 8 stabilește că în relația cu părinții/tutorii legali sau cu persoanele responsabile cu instruirea și educația (așadar și persoana nominalizată) cadrele didactice trebuie să respecte câteva norme de conduită: acordarea de consultanţă părinţilor/tutorilor legali în educarea propriilor copii şi susţinerea rolului parental; b) stabilirea unei relaţii de încredere mutuală, a unei comunicări deschise şi accesibile; c) disponibilitatea pentru rezolvarea problemelor educative enunţate de către părinţi/ tutori legali; d) informarea părinţilor/tutorilor legali despre toate aspectele activităţii elevilor prin furnizarea explicaţiilor necesare înţelegerii şi aprecierii conţinutului serviciilor educative; e) informarea părinţilor/tutorilor legali despre evoluţia activităţii şcolare, evitând tendinţele de prezentare parţială sau cu tentă subiectivă. Așa cum se observă, cadrele didactice sunt obligate să comunice permanent cu părinții, să-i informeze, ceea ce presupune contacte directe, vizite la domiciliu, discuții individuale etc.